Elvețianul Joseph Blatter, care a reușit, vineri, să câștige un al cincilea mandat consecutiv la președinția FIFA, în ciuda scandalului uriaș care afectează instituția de la Zurich, a produs un adevărat șoc în lumea fotbalului, anunțându-și demisia din funcție, la doar cinci zile de la realegere.
În 29 mai, Blatter, atacat și criticat în Europa, dar susținut în celelalte colțuri ale lumii, câștiga un al cincilea mandat la forul mondial și promitea că în 2019, la 83 de ani, va lăsa o instituție FIFA mai puternică succesorului său.
La alegerile de la Zurich, Blatter a obținut în primul tur de scrutin 133 de voturi, iar contracandidatul său, Prințul iordanian Ali bin Al Hussein, doar 73. După ce s-a consultat cu staful său, Prințul Ali a decis să se retragă înainte de al doilea tur.
Însă, în ciuda alegerii sale, acuzațiile la adresa forului mondial nu au încetat să apară, culminând cu informații conform cărora secretarul general al FIFA, Jerome Valcke, „mâna dreaptă” al lui Blatter, a efectuat un transfer bancar de zece milioane de dolari către un alt oficial al forului mondial, Jack Warner, sumă fiind bănuită de justiția americană că ar fi mită.
Astfel, marți, la Zurich, Blatter anunță că FIFA are nevoie de o profundă restructurare, că își pune mandatul la dispoziție și cere alegeri anticipate pentru șefia forului.
Ales prima oară președinte al FIFA în 1998, Joseph Blatter a încercat să extindă imperiul fotbalului în toate părțile lumii, suscitând și polemici legate de scandaluri financiare sau de luările sale de poziție.
După o carieră în care a îmbinat sportul și afacerile, „Sepp” Blatter devine secretar general al FIFA în 1981 și stă în umbra lui Joao Havelange, președinte timp de un sfert de secol (1974-1998).
Sfătuit de Michel Platini, el este ales în 1998 în fața lui Lennart Johansson, președintele FIFA, după o „luptă” de patru luni.
Obiectiv mondializare: în nebunia organizării Cupei Mondiale din 2002, încredințată Coreei de Sud și Japoniei, Blatter instituie principiul rotației pe continente în competiția regină, care va merge, pentru prima oară în Africa de Sud, în 2010, în America de Sud (Brazilia – 2014), Europa (Rusia -2018) și Asia (Qatar – 2022).
Însă, de-a lungul timpului, elvețianul s-a confruntat cu o ofensivă a mai multor membri ai Comitetului Executiv, fiind acuzat de nereguli financiare, corupție și manipulare de conturi. În 1999, britanicul David Yallop scrie că alegerile de la FIFA din 1998 au fost trucate, dar Blatter câștigă în justiție.
În 2001 are loc scandalul YSL, un consorțiu ce deține drepturile pentru Cupa Mondială și drepturile comerciale FIFA, declarat falimentar de un tribunal elvețian. Potrivit raportului, mai mulți oficiali FIFA sunt bănuiți că au beneficat de milioane de franci elvețieni din comisioane, iar Blatter ar fi știut. Elvețianul este exonerat, dar Joao Havelange demisionează din postul de președinte de onoare FIFA.
Qatariotul Mohammed Bin Hammam, fost președinte al Confederației Asiatice și membru în Comitetul Executiv FIFA, se retrage, în 2011, din cursa pentru președinție, fiind găsit vinovat de corupție. Este radiat pe viață din orice activitate legată de fotbal. Bin Hammam este interzis pe viață din de FIFA, iar Blatter câștigă un nou mandat.
În 2014, FIFA și Blatter se confruntă cu un nou scandal: autorul raportului privind suspiciunile de corupție referitoare la atribuirea edițiilor din 2018 și 2022 ale CM, fostul procuror american Michael Garcia, demisionează. El își justifică decizia prin faptul că niciun anchetator nu poate schimba „cultura unei organizații”.
Însă nimic nu a părut a-l clinti pe Blatter de la șefia FIFA până la scandalul uriaș izbucnit la 27 mai, când la Zurich au avut loc mai multe arestări, între aceștia aflându-se doi vicepreședinți și șapte oficiali. Iar arestările au continuat și zilele următoare, acuzațiile de corupție întețindu-se.
La 28 mai, președintele UEFA, Michel Platini, îi cere demisia, dar Blatter refuză. După câteva ore, anunță în Comitetul Executiv că nu „poate supraveghea pe toată lumea”, dar este important ca lumea să fie încrezătoare. Apoi este reales în principala funcție din fotbalul mondial.
Însă totul se schimbă marți, când Blatter decide să demisioneze și anunță că, deși a primit un nou mandat, nu este susținut de întreaga lume a fotbalului: „FIFA are nevoie de o profundă restructurare”.
Joseph Blatter s-a născut la 10 martie 1936, în Elveția și a fost ales președinte al FIFA pentru prima oară la 8 iunie 1998, în locul lui Joao Havelange.
Elvețianul Joseph Blatter a anunțat, marți, într-o conferință de presă, că demisionează din funcția de președinte al FIFA, după ce a fost reales, vineri, pentru a cincea oară consecutiv. Un Congres Excepțional al FIFA urmează să aibă loc în curând pentru desemnarea succesorului.
Joseph Blatter a câștigat, vineri, la Zurich, un al cincilea mandat la președinția FIFA, după ce, în urma voturilor din primul tur de scrutin, contracandidatul său, Prințul iordanian Ali bin Al Hussein, s-a retras din cursă.
În primul tur, Blatter a obținut 133 de voturi, iar Prințul Ali 73.
Congresul FIFA, la care au avut loc alegerile de vineri, s-a desfășurat în contextul în care justiția americană a pus sub acuzare 14 persoane, printre care doi vicepreședinți FIFA și șapte oficiali ai forului, în cazul de corupție în care au fost efectuate arestări la Zurich.
Ancheta a început după ce americanul Chuck Blazer, fost membru al Comitetului Executiv al FIFA, a cooperat cu autoritățile americane. El a pledat vinovat în 2013 la zece capete de acuzare, incluzând complot, înșelătorie, fraudă elecroinică, și a plătit o amendă de 1,9 milioane de dolari. Alte trei persoane, printre care doi fii ai lui Jack Warner, și două companii de marketing sportiv au pledat de asemenea vinovate, în acest caz.
Șapte oficiali ai forului mondial au fost reținuți, la 27 mai, la Zurich, la solicitarea Departamentului de Justiție al SUA, în legătură cu fapte de corupție: Jeffrey Webb (Marea Britanie), vicepreședinte al FIFA și președinte al CONCACAF, Eduardo Li (Costa Rica), viitor membru al Comitetului Executiv al FIFA, Julio Rocha, însărcinat cu dezvoltarea FIFA, Costas Takkas (Marea Britanie), atașat la cabinetul președintelui CONCACAF, Eugenio Figueredo (Uruguay), vicepreședinte al FIFA, Rafael Esquivel (Venezuela), membru al CONMEBOL, și Jose Maria Marin (Brazili), membru al Comitetului de organizare al FIFA pentru JO.
Oficiul Federal de Justiție din Elveția a precizat că persoanele reținute sunt cercetate pentru luare de mită și primirea de alte foloase, de la începutul anilor 1990 și până în prezent, totalizând peste 100 de milioane de dolari. Acțiunile lor ilegale ar avea legătură cu unele turnee de fotbal din America Latină.
Implicarea americană în acest caz este ca urmare a faptului că acțiunile ilegale au fost puse la punct în SUA, iar pentru tranzacțiile financiare au fost folosite bănci din această țară.
Într-un alt dosar, Parchetul elvețian a confiscat, tot în 27 mai, documente electronice de la sediul FIFA din Zurich, în cadrul urmăririi penale începute cu privire la fapte, pentru „spălare de bani și management defectuos”, în procesul de atribuire a organizării Cupei Mondiale, edițiile din 2018 (Rusia) și 2022 (Qatar). Ministerul elvețian de Justiție a precizat că ancheta penală a fost începută la 10 martie.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER